Cauzele criminalității gulerelor albe: de ce apar infracțiunile?

Criminalitatea gulerelor albe reprezintă totalitatea infracțiunilor săvârșite de persoane care ocupă de obicei poziții înalte în lumea de afaceri și folosesc influența lor politică și economică în scopuri infracționale. Criminalitatea gulerelor albe intră sub incidența dreptului penal al afacerilor, și a luat avânt în ultimii 15 ani, odată cu înființarea unor organe de specialitate, cum ar fi DNA sau DIICOT, care anchetează astfel de infracțiuni. Odată cu creșterea numărului de infracțiuni din această sferă, a crescut și activitatea avocaților specializați în dreptul penal al afacerilor, iar pe acest subiect au început să se facă diverse studii pentru înțelegerea acestui comportament și a cauzelor care duc la înmulțirea infracțiunilor de acest tip.

Criminalitatea gulerelor albe – influențată de personalitatea indivizilor

S-a vorbit despre criminalitatea gulerelor albe pentru prima dată în anul 1924, atunci când criminologul american Edwin Sutherland a definit această sferă ca fiind o infracționalitate săvârșită de persoane ce se bucurau de respect și încredere la nivel social. El susținea atunci că la baza acestor infracțiuni nu stau factorii pe care îi regăsim în cazul infracțiunilor obișnuite – lipsa de educație, nivelul de trai sărăcăcios sau problemele familiale – ci mai degrabă personalitatea indivizilor și mediul de lucru. Un lucru remarcat de statistici este faptul că majoritatea managerilor care comit astfel de fapte sunt bărbați, însă acest lucru se explică prin faptul că întâlnim mai rar femei aflate în funcții de conducere.

Majoritatea specialiștilor și studiile realizate de-a lungul anilor au ajuns la concluzia că aceste infracțiuni au de fapt la bază comportamentul și personalitatea indivizilor aflați în funcții de conducere, fiind elaborată chiar și o teorie a auto-controlului care susține că un individ impulsiv, egocentrist și care este dispus oricând să își asume riscuri are o înclinație mai mare către fapte infracționale din sfera criminalității gulerelor albe.

În afară de acești manageri care au ca scop îmbogățirea cu orice scop, într-un timp mai scurt, mai există și așa numiții ”infractori discipoli” caracterizați de naivitate. Practic, aceștia sunt atât de convinși de corectitudinea faptelor unui individ pe care îl respectă încât îl urmează fără să își dea seama că se îndreaptă către un comportament infracțional – specialiștii au nimit această situația teoria obedienței. Unii superiori folosesc intimidarea și hărțuirea pentru a cauza ofensă și disconfort și pentru a presa angajații sau colaboratorii să îi ajute în atingerea scopurilor ilegale. Comportamentul infracțional din cadrul companiilor are la bază o combinație de factori socio-culturali și oportunitatea – studiile spun că indivizii înclinați spre comportamente infracționale nu vor scăpa nicio oportunitate pentru a duce la bun final fapte ilegale ce le aduce beneficii materiale sau prestigiu, statut social.

Se pare că acest tip de comportament este întâlnit mai ales în cadrul multinaționalelor. Tocmai din acest motiv, din ce în ce mai multe companii preferă să apeleze la o societate civilă de avocați care să verifice tot timpul operațiunile și activitățile care se derulează în interiorul companiei pentru a preveni orice fel de infracțiune. Colaborările cu un avocat în cadrul companiei reprezintă o măsură de prevenție pe care o iau din ce în ce mai mulți manageri, însă rolul unui avocat este să și intervină în cazul în care există suspiciunea că un individ ar săvârși fapte din sfera criminalității gulerelor albe.


MWISHO PE FACEBOOK

Lasă un comentariu...

*